Eu ascult muzică folk de multă vreme. Nu doar folk, dar e unul din genurile de muzică pe care îmi place să-l ascult. De vreo 2 ani am început să iau parte și la concerte live ce se organizează în Iași, pentru că e o muzică ce are mult mai mult farmec când ești acolo, în fața artistului, decât când ești în fața monitorului. Odată cu asta am descoperit, și cunoscut în același timp, câțiva artiști locali foarte talentați.

Știu că folk-ul nu este agreat de foarte mulți, și asta se vede. Așa cum am văzut și eu ieri seară când am fost la o astfel de cântare. Printre fețele de acum comune ale celor ce sunt prezenți de fiecare dată la astfel de evenimente, au apărut și câteva fețe mai puțin comune și mai puțin încântate. Oameni ce stăteau cu mâinile în sân și capul sub masă, -contemplând, probabil, la îmbinările parchetului laminat- aruncând din când în când cate un ochi la artiști, revenind, după scurt timp, la poziția inițială de „ce naiba caut eu aici?” și la parchetul misterios. Să nu mai zic de efortul cu care împreunau mâinile în aplauze, la finalul vreunei melodii.

Unii dintre ei mai ieșeau din starea de contemplare când auzeau vreo melodie mai veselă, eventual una mai misogină sau cu subînțelesuri, ce-i făcea subit să zâmbească, iar aplaudatul devenind un gest mult mai lipsit de efort și firesc, totodată. Dar în fine, ați înțeles unde vreau să bat și revin la întrebarea din titlu. Folkul este doar pentru cunoscători? Sau și pentru cei ce vor să se mai iasă puțin din rutina zilnică, participând la ceva diferit?

Nu știu, dar mi se pare aiurea să te duci la un astfel de eveniment și să manifești un astfel de dezinteres. În opinia mea, ai două opțiuni. Prima. Dacă e folk mai trist sau de dragoste, ce împarte declarații siropoase în toate direcțiile, atunci îți tragi persoana iubită mai aproape, o iei de mână, ca și cum i-ai dedica ei toate cuvintele alea pe care tu n-ai fi în stare să ie se spui. Sau a doua. Dacă e folk mai vesel -misogin, satiric, cu subînțelesuri, după caz- atunci zâmbești (nici na-i cum altfel), aplauzi, cânți (dacă știi versurile) alături de artist și de ceilalți prezenți. Pe scurt, savurezi momentul, pentru că folkul, cel puțin mie, îmi dă o anumită stare.

Dacă nu-ți place, și nici nu vrei să savurezi ceva frumos, uitând de problemele de acasă, servici, etc., mai bine nu vii, nu cred că-i pică bine cine artistului din fața ta să te vadă așa, neinteresat.